Lucrez de ceva vreme de acasa, avantajele sunt multe si, personal, functionez foarte bine asa. Am povestit noi si aici despre avantajele lucrului de acasa, dar, la aproape 3 ani distanta, am adunat si multe intamplari amuzante.
Cea mai mare provocare o reprezinta colocatarii. Mai exact animalele si copiii. Mai stiti reportajul BBC cu un invitat de a trebuit sa isi adune copiii de prin casa in timpul unei emisiuni in direct? Cam asa si eu. In mijlocul interviului apare cate unul cu o problema urgenta: am nevoie la baie, imi este foame, ia uite, e soare afara, ia uite, ploua, aaa, mai stii acum 3 ani in vacanta cand etc …da, toate sunt urgente, nu, nimic nu sufera amanare. Asadar zilele cu interviuri au devenit zilele cu timp de ecran…muuuuult timp de ecran. Si se sustin doar in camera care se incuie cu cheia.
Pisoiul, celalalt colocatar, apare in fata camerei la interviurile prin skype, el in general evitand interactiunile cu mine. Dar nu cu candidatii mei😊
Curierul care suna de 10 ori (doar cand sunt in interviu) pentru ca vrea sa ma anunte ca ajunge in 2 ore. Evident, nu ajunge deloc.
Avariile tehnice, de genul nu mai avem neeeeet! Daca acestea se remediaza rapid in cazul unei cladiri de birouri, nu la fel stau lucrurile in cazul utilizatorilor domestici. Atunci plec la birou😊 Cand pornesc, isi revine si netul.
La inceput prietenii credeau ca aaa, lucrezi de acasa, ce misto, ai timp pentru toate😊 Acum doar copiii mai cred asta si ne intoarcem la punctul 1😊 
