Prin OUG nr. 117/2021, în vigoare din 5 octombrie 2021 (cu excepția modificărilor privind amenzile, care s-a aplicat din 20 octombrie 2021), a fost introdus în Codul muncii articolul (152) care reglementează munca „la gri”. Astfel, munca la gri este „muncă subdeclarată [care] reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”
Odată cu definiția a fost introdusă și amenda pe care angajatorii o riscă în aceste situații, respectiv de la 8.000 la 10.000 de lei pentru fiecare salariat care se află într-o astfel de situație, fără ca valoarea totală a amenzilor aplicate unui singur angajator să poată depăși 100.000 lei.
Astfel, acordarea unui salariu net mai mare decât cel menționat în contractul de muncă și evidențiat în statele de plată și în declarația D112 a devenit, începând cu data intrării în vigoare a actului normative, sancționabilă.
Față de munca nedeclarată (sau „la negru”), în cazul muncii subdeclarate există un contract individual de muncă, încheiat și înregistrat conform dispozițiilor legale, dar salariul declarat este mai mic decât cel pe care îl primește efectiv angajatul, diferența nefiind supusă impozitelor și contribuțiilor obligatorii.
Pe lângă amenzile ce pot fi aplicate angajatorilor de către inspectorii ITM, acceptarea unei astfel de modalități de plată are dezavantaje și față de salariat: indemnizație de concediu medical mai mică decât în cazul în care tot salariul ar fi fost fiscalizat la adevărata valoare, dar și o pensie mai mică decât ar fi fost îndreptățit să aibă.
Photo credit www.shutterstock.com
