Atunci când iau în considerare angajarea tinerilor sub 18 ani, firmele trebuie să țină cont de o serie de reguli legate de programul de lucru, de tipul de muncă pe care minorii o pot presta, în limitele legii, dar și de imposibilitatea de a presta muncă suplimentară sau după ora 20:00.
Vârsta de la care un minor poate începe să lucreze
În acord cu prevederile Codului muncii (art. 13) un minor poate fi angajat începând cu vârsta de 16 ani sau ”15 ani, dacă are acordul părinților, și pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, fără a i se periclita sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională.” ”Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă” mai prevede actul normativ.
Contractul de Muncă
Nicio persoană fizică minoră nu ar trebui să lucreze fără contract de muncă, înregistrat în Revisal conform legii. Amenzile pentru munca nedeclarată sunt aplicabile în egală măsură, câte 20.000 de lei pentru fiecare persoană care nu are un contract încheiat.
Perioada de Probă
Pentru perioada de probă este obligatoriu necesar un contract de muncă încheiat. Neîncheierea acestuia se încadrează, de asemenea, în categoria muncii nedeclarate.
Programul de lucru și perioadele de repaus
Angajatorii trebuie să țină cont de faptul că programul de lucru maxim este de șase ore pe zi/30 de ore pe săptămână, acesta fiind considerat un program full-time pentru salariații sub 18 ani. În situaţia în care sunt cumulate mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă nu poate depăşi, cumulat, durata maximă de șase ore pe zi/30 de ore pe săptămână.
Minorii nu pot presta muncă suplimentară și nu pot lucra în intervalul 20:00 şi 6:00, în acord cu prevederile HG nr. 600/2007.
De asemenea, între două zile de muncă, minorii trebuie să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 14 ore consecutive.
Pe parcursul unei zile de lucru, dacă durata zilnică de muncă este mai mare de patru ore și jumătate minorii au dreptu la o pauză de masă de cel puțin 30 de minute.
Este interzisă prin lege prestarea muncii suplimentare de către minori.
De asemenea, salariații minori primesc cel puțin trei zile lucrătoare în plus la concediul de odihnă, iar în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 600 din 13 iunie 2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă ”angajatorii se asigură că perioada liberă de orice muncă este inclusă, în măsura posibilului, în cadrul vacanţelor şcolare ale copiilor care fac obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, impusă de legislaţia naţională.”
Sancțiuni
Angajatorii care nu respectă regulile de angajare a minorilor nu riscă doar amenzi, ci chiar pedepse cu închisoarea. Articolul 265, alin. (1) din Codul Muncii prevede că „Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condițiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activități cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
Sănătate și Securitate în Muncă
Din perspectiva SSM, în acord cu prevederile Legii 319/2006, Cap VII, art. 35, tinerii se încadrează în grupurile sensibile la riscuri specifice ce trebuie protejate împotriva pericolelor care le afectează în mod specific. ”Angajatorii au obligaţia să amenajeze locurile de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice”, potrivit prevederilor actului normative menționat mai sus.
HG nr. 600/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă definește, totodată, noțiunea de muncă ușoară și obligă angajatorii să asigure tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor. Este interzisă, în acord cu prevederile actului normativ, angajarea tinerilor pentru activităţi care:
- depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice;
- implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;
- implică o expunere nocivă la radiaţii;
- prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
- pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.
HG 600/2007 mai precizează, totodată, că printre activităţile şi procedeele care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri figurează, în special activităţile care implică o expunere nocivă la agenţii fizici, biologici şi chimici prevăzuţi la pct. I din anexa HG 600, dar și și procedeele şi activităţile prevăzute la pct. II din anexă.
Sursa foto – Shutterstock.com
