Regulamentele naționale, precum și directivele europene, în special Directiva 92/85/CEE, constituie baza legislativă pentru protecția specifică a angajatelor gravide, lăuze sau care alăptează la locul de muncă. OUG 96/2003 enumeră, spre exemplu, în Anexa nr. 1 o serie de activitati care pot prezenta un risc specific de expunere la agenți, procese sau condiții de muncă, impunând angajatorilor datoria de a evalua aceste riscuri în ceea ce privește natura, intensitatea și durata expunerii salariatelor gravide și/sau mame, lăuze sau care alăptează.
Aceste reglementări subliniază importanța protecției angajatelor în stări vulnerabile, stabilind norme precise pentru acordarea concediului de risc maternal atunci când nu se pot lua alte măsuri preventive.
Procesul de acordare a acestui drept începe odată ce angajata își informează angajatorul despre sarcină printr-o notificare scrisă, atașând și un aviz medical care confirmă starea sa. De aici, angajatorul, împreună cu medicul de medicina muncii, are responsabilitatea de a îndeplini o serie de obligații în termene stabilite, analizând și luând măsurile necesare pentru protecția sănătății și securității angajatei.
- Angajatorii trebuie să protejeze salariatele gravide, lăuze sau care alăptează de orice risc care le-ar putea periclita sănătatea sau securitatea, inclusiv să le exonereze de muncă care ar putea fi dăuna sănătății acestora, stării de graviditate a acestora sau nou-născuților.
- Angajatorii au obligația să evalueze și să monitorizeze în mod constant riscurile la care sunt expuse salariatele, luând măsurile adecvate de prevenție. Această evaluare implică participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar concluziile și măsurile de prevenție trebuie documentate official. Angajatorul are la dispoziție un termen de cinci zile lucrătoare pentru a distribui copii ale acestor rapoarte reprezentanților salariaților responsabili de securitate și sănătate în muncă și de a informa în scris salariata asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care poate fi expusă la locul de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea și sănătatea în muncă, precum și asupra drepturilor recunoscute de lege.
- În decurs de 10 zile lucrătoare de la notificarea scrisă a angajatei, angajatorul este obligat să informeze medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial de muncă despre situație, respectând confidențialitatea și divulgând informațiile doar cu acordul expres al salariatei.
- Dacă evaluările indică un risc pentru angajata gravidă, lăuză sau care alăptează, angajatorul trebuie să adapteze temporar condițiile de muncă sau programul de lucru, evitând expunerea la riscuri, pe baza recomandărilor medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
- În cazul în care angajatorul nu poate schimba condițiile de muncă, angajatorul va căuta să redistribuie angajata pe un alt post de muncă sigur, conform recomandărilor medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, de asemenea, cu păstrarea remunerației.
- Dacă măsurile de mai sus nu sunt fezabile din motive obiective, angajatele gravide, lăuze sau care alăptează sunt eligibile pentru concediu de risc maternal:
- Înainte de data solicitării concediului de maternitate, pentru salariatele gravide;
- După data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani.
- Concediul de risc maternal poate fi acordat pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent sau care alăptează. Acordarea certificatului medical este condiționată de respectarea salariatei a consultațiilor prenatale și postnatale.
- Angajatele nu pot fi obligate să lucreze noaptea fără un acord explicit și un control medical prealabil. Dacă munca de noapte se dovedește a fi dăunătoare, angajatorul trebuie să transfere salariata pe un post de zi, menținând salariul. În cazul în care transferul nu este posibil, salriata poate beneficia de concediu de risc maternal.
10. Conform HG 537/2004 salariatele gravide, lăuze sau care alăptează nu pot munci în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat, respectiv:
-
- colectarea, transportul şi depozitarea dejecţiilor menajere, umane, animaliere;
- igienizarea grupurilor sanitare;
- săpatul şanţurilor;
- încărcatul sau descărcatul cu lopata al diverselor produse;
- ridicarea unor greutăţi mai mari de 10 kg;
- munca în condiţii de expunere la temperaturi extreme, definite conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, aprobată prin Legea nr. 436/2001.
Cine plătește concediul de risc maternal
Concediul de risc maternal se plătește de către angajator, fiind ulterior decontat integral din FNUASS. Cuantumul indemnizației este de 75% din baza de calcul și se acordă fără stagiu de asigurare.
Durata maximă a concediului medical pentru risc maternal este de 120 de zile, ia acesta poate fi acordat integral sau fracționat de către medicul de familie sau de medicul specialist, conform prevederilor OUG 96/2003privind protecția maternității la locurile de muncă.
Photo credit shutterstock.com
