Consiliul UE a adoptat recent Directiva europeană menită să reglementeze statutul profesional al lucrătorilor de pe platformele digitale, aducând claritate și transparență în utilizarea algoritmilor, precum și protejarea datelor personale ale acestora. Directiva creează un cadru pentru stabilirea statutului de angajat al acestor lucrători, care include criterii stricte pentru reclasificarea lor ca angajați în loc de lucrători independenți, atunci când relația cu platforma îndeplinește cel puțin două din cinci criterii specifice. Aceste noi reglementări au scopul de a corecta clasificarea greșită și a îmbunătăți condițiile de muncă pentru milioane de lucrători din economia digitală.
Principalele Reglementări ale Directivei: Statutul de Angajat și Transparența Algoritmică
Directiva introduce prezumția de angajat pentru lucrătorii care îndeplinesc cel puțin două din următoarele criterii:
- Control asupra sumei maxime de bani pe care o pot câștiga lucrătorii.
- Supravegherea performanței lucrătorilor, inclusiv prin mijloace electronice.
- Control asupra distribuției sau alocării sarcinilor.
- Control asupra condițiilor de muncă și restricții asupra programului de lucru.
- Restricții privind organizarea activității, precum norme de conduită sau înfățișare.
Statele membre au libertatea de a adăuga criterii suplimentare și sunt responsabile pentru stabilirea clară a acestor condiții în legislațiile naționale, în termen de doi ani de la publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE. În cazul în care o platformă digitală contestă statutul de angajat al unui lucrător, sarcina de a demonstra independența lucrătorului revine platformei, sporind astfel protecția pentru lucrătorii aflați în situații ambigue.
Un aspect major al directivei este transparența algoritmică. Multe platforme folosesc algoritmi pentru gestionarea activității lucrătorilor, însă aceste procese sunt rareori transparente, ceea ce poate duce la monitorizare excesivă și la gestionarea bazată pe metrici automatizate fără o evaluare umană. Directiva impune platformelor să informeze lucrătorii despre modul în care sunt utilizați algoritmii în gestionarea activității lor și să limiteze prelucrarea datelor sensibile, precum starea emoțională, apartenența sindicală sau sănătatea. În plus, deciziile majore, cum ar fi suspendarea contului unui lucrător, vor necesita intervenție umană.
Necesitatea Noii Directive și Provocările Existente pe Piața Muncii
Economia platformelor a crescut exponențial în UE, având un impact major asupra pieței muncii. Conform Consiliului UE, numărul lucrătorilor de pe platforme digitale era de aproximativ 28,3 milioane în 2022, cu o prognoză de creștere de 52% până în 2025, când se estimează că vor fi în jur de 43 de milioane de lucrători. Profilul tipic al lucrătorului pe platforme digitale este un bărbat tânăr, cu studii postliceale, deseori supracalificat pentru locul său de muncă, care lucrează part-time pe platformă pentru a suplimenta alte surse de venit.
Adesea, acești lucrători sunt clasificați ca independenți, însă sunt nevoiți să respecte reguli stricte, similare celor impuse unui angajat tradițional. Această discrepanță creează riscuri de securitate și sănătate în muncă (SSM) pentru lucrătorii din sectoare precum transportul de persoane, livrarea de produse și activitățile casnice, deoarece platformele evită obligațiile legate de echipamente de protecție, asigurări și drepturi sociale. Directiva își propune să asigure accesul lucrătorilor la drepturi fundamentale, precum asigurările sociale și protecția în caz de accident de muncă.
Diferențe de Reglementare în UE și Contextul României
În prezent, reglementările pentru munca pe platforme diferă între statele membre ale UE. În Franța, Spania și Italia, legislația locală include deja prevederi pentru lucrătorii pe platforme, cum ar fi dreptul de a refuza o sarcină sau de a se deconecta fără penalizare. În România, însă, reglementările specifice lipsesc, majoritatea lucrătorilor de pe platforme fiind fie angajați cu norme parțiale (deși lucrează full-time), fie clasificați ca lucrători independenți, fără acces la protecția muncii.
Totuși, în România există o inițiativă legislativă recentă, care se aplică lucrătorilor casnici – o categorie de muncitori pe platforme digitale – reglementată de Legea nr. 111/2022. Aceasta definește activitatea casnică drept muncă ocazională și necalificată, iar lucrătorii se înregistrează într-o platformă digitală unde pot fi contactați de angajatori. Plata se face prin tichete de activități casnice, din care se rețin contribuțiile pentru pensii și impozitul pe venit, iar prestatorii pot beneficia de asigurare de sănătate și indemnizație de șomaj.
Impactul Preconizat al Directivei pentru Lucrătorii de pe Platformele Digitale
Noua directivă oferă cadrul necesar pentru o reglementare unitară la nivel european, asigurându-le lucrătorilor de pe platforme accesul la condiții de muncă echitabile și drepturi fundamentale. Estimările Comisiei Europene indică că aproximativ 5,5 milioane de lucrători sunt încadrați incorect ca independenți și ar trebui să fie reclasificați pentru a beneficia de drepturi specifice unui angajat.
Prin stabilirea unor criterii clare pentru prezumția de angajare și prin impunerea de reguli stricte privind transparența algoritmică, directiva va contribui la corectarea clasificării greșite a lucrătorilor de pe platforme. Îmbunătățirile aduse în condițiile de muncă, accesul la asigurări sociale și protecția datelor personale vor reprezenta beneficii esențiale pentru lucrătorii din economia digitală.
Directiva reprezintă un răspuns la creșterea rapidă a economiei platformelor și la nevoia de protecție sporită pentru lucrătorii de pe platformele digitale, pentru a-i apăra de riscuri specifice, cum ar fi lipsa echipamentelor de protecție și supravegherea excesivă. Având în vedere proiecțiile de creștere a numărului de lucrători pe platforme, este esențial ca statele membre, inclusiv România, să implementeze cât mai rapid această directivă pentru a îmbunătăți standardele de muncă în economia digitală.
Sursa foto shutterstock.com
