Munca prin Platforme Digitale: Noi Reglementări Europene și Impactul în România

Platformele digitale au devenit un motor al economiei moderne, iar reglementările recente ale Uniunii Europene marchează o schimbare semnificativă în modul în care se desfășoară activitatea prin aceste platforme. Într-un pas important către creșterea protecției lucrătorilor, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat la 23 octombrie 2024 Directiva Europeană 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme digitale. Aceasta trebuie transpusă în legislația națională de către statele membre până la 2 decembrie 2026.

Obiectivele Directivei privind Munca pe Platforme Digitale

Noua directivă introduce un set de norme care vizează:

1. Stabilirea statutului profesional al persoanelor care lucrează pe platforme.
2. Creșterea transparenței muncii pe platforme, inclusiv în situații transfrontaliere.
3. Protecția datelor personale și utilizarea responsabilă a gestionării algoritmice.

Aceasta încurajează transparența, echitatea și supravegherea umană în procesele automatizate de decizie utilizate de platformele digitale, oferind lucrătorilor o mai mare siguranță și un nivel de protecție îmbunătățit.

Provocările Platformelor Digitale în Contextul Noilor Reglementări

Un aspect central abordat de Directivă este relația contractuală ambiguă dintre platformele digitale, lucrători și intermediari. S-a constatat că, în multe cazuri, persoanele care prestează muncă pe platforme nu au o legătură directă cu platforma, ci lucrează prin intermediari, ceea ce duce la responsabilități neclare și la o protecție redusă pentru lucrători.

Pentru a remedia aceste situații:

• Statele membre trebuie să implementeze măsuri adecvate, inclusiv răspunderea solidară, pentru a asigura aceleași drepturi pentru toți lucrătorii.
• Vor fi stabilite proceduri clare pentru prevenirea clasificării greșite a statutului profesional, cum ar fi falsa încadrare ca activitate independentă.

Un element-cheie este introducerea unei prezumții legale a existenței unui raport de muncă între platforma digitală și lucrător, dacă sunt identificate elemente de conducere și control. Sarcina de a dovedi contrariul revine platformei.

Impactul în România: Reglementări și Acțiuni Locale

România, unde fenomenul muncii prin platforme digitale s-a extins rapid în sectoare precum livrarea de alimente și transportul alternativ, va trebui să adopte măsuri concrete pentru alinierea la Directivă. Printre principalele schimbări anticipate se numără:

1. Declarația activităților pe platforme digitale. Platformele vor fi obligate să declare autorităților informații despre numărul de lucrători, orele lucrate și veniturile obținute.
2. Monitorizarea strictă. Autoritățile vor efectua controale și inspecții pentru a asigura respectarea noilor norme.
3. Combaterea evaziunii fiscale. Direcția Națională Anticorupție (DNA) și ANAF au intensificat acțiunile împotriva fraudei în sectorul platformelor digitale. Recent, DNA a demarat acțiuni penale împotriva unor operatori implicați în evaziune fiscală masivă în domeniul transportului alternativ.

Concluzii și Perspective

Adoptarea Directivei Europene privind munca pe platforme digitale reprezintă un pas important către modernizarea relațiilor de muncă și creșterea protecției lucrătorilor. În România, implementarea acestor norme poate aduce beneficii semnificative pentru toate părțile implicate, dar necesită o adaptare rapidă și eficientă a cadrului legislativ.

Monitorizarea strictei aplicări a normelor, alături de o mai bună colectare a datelor fiscale și sociale, vor contribui la un mediu de lucru mai echitabil și mai transparent în sectorul platformelor digitale.

Sursa foto shutterstock.com