Burnout-ul nu mai este doar un concept discutat în conferințele de leadership sau în cabinetele de psihoterapie. Tot mai multe instanțe din România încep să trateze epuizarea profesională ca pe o problemă juridică, iar un caz recent judecat la Tribunalul Cluj reconfirmă acest trend: un angajator a fost obligat să plătească despăgubiri semnificative unei angajate afectate de burnout, chiar în absența unei reglementări exprese în legislația muncii.
Ce este burnout-ul și cum se manifestă?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), burnout-ul este un sindrom cauzat de stres cronic la locul de muncă, negestionat eficient. El evoluează treptat și poate include:
- Oboseală persistentă și epuizare emoțională;
- Insomnii, anxietate, scăderea motivației;
- Dificultăți de concentrare și performanță redusă;
- Apatie și retragere din activitatea profesională.
Burnout-ul apare adesea în contexte profesionale unde sarcinile depășesc limitele rezonabile, unde există o presiune constantă pentru rezultate și lipsesc resursele sau suportul managerial necesar.
Specialiștii OMS și psihologii organizaționali descriu evoluția burnout-ului în cinci etape:
- Entuziasm idealist – angajatul este motivat excesiv, acceptă orice sarcină;
- Stagnare – apar primele semne de frustrare și oboseală;
- Iritabilitate – scade performanța, apar conflicte și epuizare;
- Apatie – detașare emoțională, pierderea motivației;
- Epuizare totală – afectarea sănătății fizice și mentale.
Caz de burnout recunoscut în instanță: ce a decis Tribunalul Cluj?
Într-o decizie recentă, Tribunalul Cluj a acordat:
- 6.691,2 lei – daune materiale, pentru tratamente medicale;
- 7.500 euro – daune morale, pentru suferințele psihice și impactul asupra vieții personale.
Ce a constatat instanța?
- Angajata a fost suprasolicitată în mod sistematic, primind sarcini ce depășeau cadrul contractual;
- Semnalele evidente de burnout au fost ignorate de conducere;
- Nu s-au luat măsuri concrete pentru reducerea stresului profesional, încălcându-se Legea SSM (319/2006) și Codul muncii.
Judecătorii au reținut că obligația angajatorului de a proteja sănătatea salariatului este continuă și activă, iar lipsa unei plângeri scrise nu înlătură răspunderea.
Ce spune legislația despre responsabilitatea angajatorului?
Chiar dacă burnout-ul nu este reglementat direct, angajatorii au obligații legale explicite privind protejarea sănătății fizice și psihice a angajaților.
Conform Codului Muncii și Legii 319/2006:
- Angajatorii trebuie să evalueze și să gestioneze riscurile profesionale, inclusiv cele psihosociale;
- Este obligatorie prevenirea suprasolicitării prin organizarea eficientă a muncii;
- Trebuie să fie asigurate pauze de odihnă, limite rezonabile de timp de lucru și un climat organizațional sănătos;
- Nerespectarea acestor obligații poate atrage răspunderea civilă și obligația de plată a daunelor.
Lipsa unei legislații specifice pentru burnout nu exonerează angajatorii de la obligația de prevenire și intervenție.
Ce înseamnă acest precedent pentru angajatori?
Această decizie judecătorească ar trebui să determine angajatorii să ia măsuri proactive pentru a preveni burnout-ul în cadrul organizațiilor.
Recomandări pentru companii:
- Stabiliți limite clare ale atribuțiilor din fișa postului și nu delegați excesiv;
- Monitorizați starea psihică și nivelul de stres al angajaților, prin sondaje, evaluări psihologice sau sesiuni de feedback;
- Formați managerii de echipă pentru a recunoaște și adresa primele semne de burnout;
- Adoptați politici de echilibru muncă-viață personală, care să permită recuperarea și prevenirea epuizării;
- Colaborați cu specialiști SSM și HR pentru elaborarea unor strategii reale de prevenție și intervenție.
Într-un climat profesional sănătos, prevenția este mult mai eficientă (și mai ieftină) decât reacția post-factum.
Concluzie: burnout-ul nu este doar o problemă de sănătate, ci și un risc legal
Cazul soluționat de Tribunalul Cluj confirmă faptul că burnout-ul, chiar și în lipsa unei reglementări exprese, poate atrage sancțiuni legale dacă angajatorul ignoră obligația de a proteja sănătatea angajatului.
Epuizarea profesională nu este o „slăbiciune”, ci o reacție normală la presiuni excesive și un semnal că organizația are nevoie de reforme interne.
Pentru companiile care își doresc un climat sănătos și sustenabil, investiția în prevenirea burnout-ului nu este un cost, ci o garanție a productivității și stabilității.
Sursa foto Shutterstock.com
