Conform Legii privind internshipul nr. 176/2018, cei care angajează stagiați interni sunt legal obligați să le asigure o indemnizație de internship. Orice contract de internship, înregistrat în mod oficial în registrul special al autorităților, trebuie să respecte prevederile privind indemnizația minimă pentru această categorie de angajați. Având în vedere că modul de calcul al acestei indemnizații este direct influențat de salariul minim, care a suferit a doua creștere în 2023, indemnizația minimă pentru stagiari trebuie și ea să crească. Nerespectarea acestei obligații atrage amenzi cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei.
Cuantumul Minim al Indemnizației de Internship
Indemnizația de internship trebuie să reprezinte cel puţin 50% din salariul de bază minim brut, proporțional cu numărul de ore de activitate desfăşurată în cadrul internshipului. De exemplu, pentru un program de 40 de ore de muncă pe săptămână, care reprezintă durata maximă pe care un intern major o poate lucra în baza unui contract de internship, indemnizația minimă este de cel puțin 1.650 de lei de lei, în contextul în care salariul minim este, de la 1 octombrie, 3.300 de lei.
Un aspect esențial al internshipului este încheierea obligatorie a unui contract (altfel, angajatorii se expun unor amenzi ce pot ajunge până la 20.000 de lei). Aceste contracte, denumite și „organizații gazdă” conform terminologiei legale, trebuie înregistrate într-un registru special, care poate fi accesat la adresa https://www.internship.anofm.ro/
Diferențe dintre Intern și Stagiar
Este important de menționat că termenii „intern” și „stagiar” nu sunt echivalenți din perspectivă juridică. Există o lege specifică pentru internship, Legea nr. 176/2018, care reglementează în mod distinct aceste două tipuri de pregătire și stabilește clar diferențele între ele. Puteți citi mai multe despre diferențele dintre acestea într-un articol publicat pe blogul nostru.
Internul este o persoană cu vârsta minimă de 16 ani, indiferent de absolvirea unei facultăți, care are sau nu experiență profesională, și care dorește să-și dezvolte competențele profesionale și să acumuleze experiență lucrând cu o organizație gazdă. În acord cu Legea nr. 176/2018, internii semnează un contract cu organizația gazdă, care poate fi o companie privată sau o autoritate/instituție publică. Neglijarea încheierii acestui contract pune entitatea în risc de sancțiuni de până la 20.000 de lei, deoarece această activitate ar fi considerată muncă nedeclarată.
În ceea ce privește perioada contractului de internship, aceasta are o limită maximă de șase luni sau un total de 720 de ore de muncă. De asemenea, este important de menționat că un contract de internship poate fi ulterior transformat într-un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Acest lucru a determinat Legislația internshipului să includă un stimulent financiar pentru companiile care efectuează această conversie. Așadar, firmele care transformă un contract de internship într-unul de muncă pe perioadă nedeterminată pentru același intern sunt eligibile să primească o indemnizație de 1.000 de euro pentru fiecare caz. Acești bani pot fi solicitați de la stat și se acordă o singură dată, nefiind un beneficiu recurent pe o anumită perioadă de timp.
Photo credit shutterstock.com
