Astazi mi-am dat seama in mod (ne)oficial, ca am imbatranit. Aici e loc de Smiley Face … Ca in jocurile de leapsa pe care le jucam pe blog, am primit “asignmentul” de a scrie ceva funny despre generatia tanara. “Generatia tanara?” mi-am zis. Pai, asta inseamna ca la cei 28 de ani ai mei, ar trebui sa scriu despre obiceiurile si comportamentul copiilor prescolari, adica despre generatia tanara, nu!?
Si dintr-o data mi-am dat seama, ca intre mine si cei cu doar o decada mai tineri, e ceva mai mult de zece ani. O prapastie ar spune unii mai rautaciosi…prapastia dintre generatii?!?! Discutabil….
Mai tineti mine citatul viral al elevei Gabriela Fernandez de pe Facebook in care spunea ceva de genul “Si de maine iar la scoala pentru 40 de lei pe luna! …Jalnic…”, facand referire la momentul magic al inceputului de an scolar? Daca nu va e familiar personajul, ar fi cazul sa fac o precizare: Gabriela Fernandez e una din reprezentantele generatiei tinere care face mai pregnanta diferenta dintre mine ……
In viata mea de zi cu zi sunt Recruiter, unul foarte pasionat de ceea ce face. Prin mana mea trec zilnic zeci de CV-uri. Pe luna sunt peste o mie si le citesc pe toate cu aceeasi dedicare si maxima atentie. Lunar discut cu zeci de persoane interesate de o schimbare in plan profesional, de la tineri absolventi pana la manageri sau candidati aflati in pragul pensionarii. Cumva, cei mai tineri dintre tineri imi fac zilele cele mai senine.
Am suspinat din greu cand diacriticele au inceput sa dispara incet, incet din scrierea curenta. Mi-a crescut tensiunea cand au fost inlocuite cu tz-uri si sh-uri. M-am adaptat din mers romglezei, preluand-o in vocabularul propriu, insa nu credeam ca voi asista la introducerea de caractere hieroglife in limba romana. Imi e din ce in ce mai greu sa descifrez emoticoane-le si Smiley Face-urile inserate in CV-uri, menite sa accentueze abilitati, experiente sau obeictive profesionale. Pe principiul “Unde te vezi peste 5 ani?” “Nicaieri :)” Sfatul meu: renuntati la limbajul semnelor si ramaneti fideli cuvintelor.
Cumva noi, cei din generatia tanara (deci pana la urma ma includ si eu in ea), am simtit nevoia sa importam orice poza de pe Facebook sau facuta on the spot cu iPhone-ul, in propriul CV. Daca ar fi sa le colectionez pe cele ale candidatilor mai tineri as putea alcatui un minunat album de nunta, botez, cununie, vacante si clubbing. Asadar, apreciez CV-uri cu domnisoare de onoare, miri sau mirese, in primul rand pentru deschiderea de a impartasi minunatul moment cu mine, cititorul. Pe de alta parte, sunt momente din sfera personala si ar trebui sa ramana asa. Pozele in costum de baie sunt minunate pentru ca ma duc cu gandul la vacanta, insa spun ‘prea multe’ despre persoanele respective. Din aceeasi perspectiva nu te poti astepta sa fii chemat la interviu, daca in CV apari tolanit pe o canapea cu doza de bere in mana. Ne face sa credem ca preferi sa stai degeaba sau ca riscam sa angajam un candidat ce bea in timpul orelor de program.
In definitiv, am intalnit si reversul medaliei. Daca esti un domn respectabil trecut de 50 de ani si iti pui in CV o poza din albumul de final de a 12-a inclin sa cred ne dorim sa ramanem “forever young” …
Andreea Ola – Consultant Lugera – The People Republic
