Deși este o formă ilegală, care implică nenumărate riscuri și sancțiuni atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, munca la negru este în continuare destul de des întâlnită.
Ce este munca la negru?
Munca la negru sau munca nedeclarată reprezintă, în acord cu prevederile Codului Muncii:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat
- primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial
Cum este sancționată munca la negru?
Faptele enumerate mai sus se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată (fără a depăși valoarea cumulata de 200.000 lei), cu excepția situației în care un salariat este primit la lucru în afara duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, unde amenda este de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată
În plus față de sancțiunile de mai sus, în cazul constatării săvărșirii uneia dintre faptele care se circumscriu noțiunii de muncă nedeclarată (sau muncă la negru), inspectorii de muncă pot dispune sistarea activității locului de muncă supus controlului.
Ce trebuie să facă angajatorul care a fost sancționat contravențional pentru munca la negru?
Art. 260 din Codul Muncii prevede că:
În cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e)-e2), inspectorul de muncă dispune măsura sistării activității locului de muncă organizat, supus controlului, în conditii/e stabilite în procedura de sistare elaborată de Inspecția Muncii și aprobată prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național.
Angajatorul astfel sancționat își va putea relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității, respectiv:
- încheierea contractului de muncă,
- transmiterea raportului de muncă în REVISAL sau, după caz,
- încetarea suspendării contractului de muncă și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.
În acord cu CM, art. 260:
(5) Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale, în condițiile legii, și numai după ce a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariatilor sau, dupa caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioada în care a prestat activitate nedeclarată.
(6) Reluarea activității cu încalcarea dispozițiilor alin. (5) constituie infracțiune și se sancționeaza cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă (Completat prin O.U.G. nr. 53/2017 și modificat și completat prin Legea nr. 88/2018).
(11) Prin derogare de la prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din amenda aplicată potrivit alin. (1) lit. e)-e3), inspectorul de muncă facând mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
De asemenea, fapta angajatorului de a nu păstra la locul de muncă o copie a contractului de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc este sancționată cu amendă de 10.000 lei.
Sursa foto shutterstock.com
