Pentru a elimina orice dubiu și a evita discuțiile complicate atât cu organele de control, cât și cu angajații, angajatorii trebuie să mențină un pontaj complet din care să reiasă cât mai clar când și cât a absentat angajatul și când și cât se recuperează în contul respectivei absențe.
În baza art. 1522 din Codul muncii, angajații au dreptul de a absenta motivat în cazul situațiilor neprevăzute, indiferent dacă lucrează program full time sau cu normă parțială. Având în vedere că angajatorul are obligația de a plăti angajatul în luna în care a absentat, recuperarea acestor absențe se va face în acord cu procedura internă stabilită de angajator.
Pentru cazul particular al angajaților încadrați cu normă parțială, angajatorii nu trebuie să suprapună interdicția acestei categorii de angajați de a efectua ore suplimentare cu recuperarea zilelor de absență pentru situațiile neprevăzute, deoarece aceste două chestiuni nu se întrepătrund.
În cazul orelor suplimentare, angajatul trebuie să primească ceva în schimb – timp liber sau, în situația în care acest lucru nu este posibil, bani în plus la salariu.
În cazul absențelor pentru situații neprevăzute, recuperarea este obligația de a realiza într-o altă zi sarcinile care nu au fost realizate în ziua în care angajatul a absentat. Angajatul are datoria de a recupera acea zi tocmai în virtutea faptului că este plătit în cazul zilei de absență. Datoria de a munci în contul unei zile de absență nu poate fi acoperită cu dreptul angajatului de a se recupera după o perioadă de muncă suplimentară.
Este important, așadar, ca angajatorul să reglementeze clar modul în care sunt compensate orele suplimentare și modul în care se face recuperarea pentru zilele de absență, dar și să evidențieze corespunzător în documentee interne situațiile în care salariații se încadrează pentru a le putea urmări cu ușurință ulterior.
Sursa foto – www.freepik.com
