Conform Codului muncii (Legea nr. 53/2003, actualizată), asigurarea formării profesionale a angajaților este o obligație legală a angajatorilor, iar nerespectarea acesteia poate atrage sancțiuni din partea autorităților. Fiecare angajator, indiferent de dimensiunea firmei, trebuie să respecte anumite cerințe legale legate de accesul angajaților la programe de formare. Iată detaliate cele mai importante repere legislative:
Obligațiile Generale ale Angajatorului
Conform Art. 194 și Art. 195 din Codul muncii, toți angajatorii trebuie să asigure angajaților accesul la programe de formare profesională.
- Dacă o firmă are mai puțin de 21 de angajați, formarea profesională trebuie asigurată cel puțin o dată la trei ani.
- Pentru companiile cu 21 de angajați sau mai mulți, formarea trebuie oferită cel puțin o dată la doi ani.
Informarea Prealabilă a Angajatului
În conformitate cu Art. 17 din Codul muncii, orice angajator are obligația de a informa candidatul, înainte de angajare, cu privire la posibilitățile de formare profesională. Nerespectarea acestui drept de informare poate fi considerată o încălcare a drepturilor angajatului, care poate sesiza Inspecția Muncii și poate solicita despăgubiri.
Formarea Profesională în Regulamentul Intern
Potrivit Art. 242 din Codul muncii, regulamentul intern al companiei trebuie să includă informații despre politica de formare profesională a angajaților. Această prevedere asigură accesul tuturor salariaților la o politică clară privind formarea profesională, oferindu-le un cadru de dezvoltare.
Formarea Profesională ca Timp de Muncă
Conform unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), timpul petrecut de un angajat la cursurile de formare constituie timp de lucru, indiferent dacă acestea se desfășoară în afara programului de muncă sau la sediul unei entități de formare.
În plus, Art. 195 din Codul muncii stipulează că „timpul alocat formării profesionale este considerat timp de muncă”, iar angajatorii nu pot considera angajații ca absenți sau să suspende contractul de muncă pe durata acestor sesiuni de formare.
Interzicerea Suspendării Contractului în Perioada de Formare
O greșeală frecventă este considerarea ca absență a angajatului aflat la formare. Conform Art. 49 din Codul muncii, timpul alocat formării profesionale nu poate justifica suspendarea contractului de muncă, iar nerespectarea acestui articol poate duce la sancțiuni pentru neplata salariului la timp.
Planul Anual de Formare Profesională
Firmele cu mai mult de 20 de angajați sunt obligate să întocmească anual un plan de formare profesională, conform Art. 194 alin. (3) din Codul muncii. Acesta trebuie elaborat prin consultarea sindicatelor sau a reprezentanților angajaților și anexat contractului colectiv de muncă, dacă acesta există.
Dreptul de Refuz al Angajatului la Formarea Condiționată
Angajatorii nu pot impune participarea la formarea profesională condiționând-o de o obligație adițională, cum ar fi obligativitatea rămânerii pe o anumită perioadă. Art. 39 și 40 din Codul muncii permit angajatului să refuze astfel de condiționări nerezonabile.
Concediu Plătit pentru Formare Profesională
Potrivit Art. 157 din Codul muncii, angajații care nu au beneficiat de formare profesională din partea angajatorului pot solicita un concediu plătit de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore. Acest concediu trebuie solicitat cu cel puțin o lună înainte, iar costurile formării vor fi suportate de angajat, în timp ce indemnizația este asigurată de angajator.
Formare Internă Autorizată
Conform Art. 196 și 197 din Codul muncii, formarea profesională poate fi realizată și la nivel intern, prin contracte speciale de formare, precum contractul de calificare profesională sau de adaptare profesională. Totuși, pentru ca această formare să fie recunoscută legal, angajatorul trebuie să urmeze procedurile de autorizare necesare.
Clauza de Formare Profesională
Art. 195 din Codul muncii permite angajatorilor să impună angajaților o clauză de formare profesională prin care aceștia se angajează să rămână în companie pentru o anumită perioadă după finalizarea cursului. Totuși, această clauză trebuie să fie proporțională cu investiția făcută de angajator și nu poate depăși, de regulă, doi ani.
Regimul Fiscal al Cheltuielilor cu Formarea Profesională
Codul fiscal prevede un regim fiscal preferențial pentru cheltuielile suportate de angajator pentru formarea profesională. Art. 76 și Art. 142 din Codul fiscal specifică faptul că aceste cheltuieli nu sunt impozabile și nu intră în baza de calcul pentru contribuțiile sociale, cu condiția ca acestea să fie legate de activitatea angajatului și plătite direct de companie.
Formarea Profesională în Concediul pentru Creșterea Copilului
Deși contractul de muncă este suspendat în perioada concediului pentru creșterea copilului, Art. 49 și Art. 56 din Codul muncii permit ca angajatul și angajatorul să stabilească prin acord posibilitatea de a participa la cursuri de formare în acest timp. Cheltuielile asociate cu formarea nu sunt considerate drepturi salariale, ci drepturi stabilite prin acordurile colective sau regulamentul intern.
Riscă vreo sancțiune firmele care nu asigură formarea profesională a salariaților?
Deși Codul Muncii impune angajatorilor obligația de a asigura accesul angajaților la programe de formare profesională și de a elabora anual un plan de formare, acesta nu prevede sancțiuni directe pentru nerespectarea acestor obligații. Totuși, dacă un salariat sesizează Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) în legătură cu lipsa formării, ITM poate interveni și dispune corectarea situației. Dacă angajatorul nu se conformează în termenul stabilit, riscă o amendă între 5.000 și 10.000 de lei, conform Legii nr. 108/1999. Această abordare graduală implică o etapă inițială de remediere, în care angajatorului i se acordă timp să îndeplinească măsurile impuse prin procesul-verbal de control; dacă aceste măsuri nu sunt respectate, sancțiunea financiară devine aplicabilă.
Formarea profesională reprezintă atât un drept, cât și o responsabilitate pentru angajați și angajatori, reglementată strict prin Codul muncii și Codul fiscal. Implementarea unui plan de formare coerent și respectarea prevederilor legale nu doar că optimizează performanța organizației, dar contribuie și la dezvoltarea profesională continuă a angajaților, sporind competitivitatea și satisfacția la locul de muncă.
Angajatorii trebuie să fie atenți la conformitatea cu aceste cerințe, evitând sancțiuni și promovând o cultură organizațională bazată pe dezvoltare și învățare continuă.
Sursa foto shutterstock.com
