Orice as spune despre Serbia, pentru mine ea ramane in in primul rand o experienta delicioasa, pe care as incerca-o o data si inca o data, la nesfarsit.
Asa ca, de aceasta data mi-am propus sa va povestesc putin despre despre gustul mancarurilor sarbesti.
Nu stiu daca e apa, e aerul sau sunt alte condimente speciale, insa mancarea sarbeasca e altfel cand e gatita de ai ei, la ea acasa.
Varietatea bucatariei sarbesti isi are probabil radacinile in diversitatea geografica, nationala si culturala, fiind influentata de valurile de popoare care s-au tot abatut pe aici. O nebunie de gusturi si arome dintr-un mix de influente culturale! Mancarea sarbeasca este si greceasca si bulgareasca si ungureasca, dar si turca, in acelasi timp.
Despre mancarea sarbeasca medievala insemnarile spun ca se baza pe lapte, lactate si legume. Carnea de pe masa era de cele mai multe ori vanat, pentru ca animalele domestic erau folosite in principal in agricultura. Din aceste vremuri se trag cel mai probabil mancaruri sarbesti precum pršuta, o sunca uscata asemanatoare prosciutto, kajmak, ajvar, cicvara (un soi de bulz, facut cu ou, unt si branza), slatko (un gem de fructe cu petale de trandafir) si alte specialitati cu prune uscate, care sunt considerate mancaruri traditionale sarbesti.
Astazi, mancarurile pe baza de aluat: paine, strudele si paste, dar si o multime de produse pe baza de carne sunt caracteristice zonei Vojvodina, iar placintele cu spanac si fripturile la rotisor, zonei Šumadija. Carnea afumata este asociata zonei de est a Serbiei, iar mancarurile pe baza de miel din Zlatibor and Zlatar nu trebuie nici ele ratate. Zona de est a Serbiei pune pe harta mancarurilor sarbesti placinta ciobanului, mielul gatit in lapte, carnea de urs afumata, janjija cu trei feluri de carne si diverse legume si Homolj kačamak (mamaliguta cu cartofi si branza feta), in timp ce zona de sud este vestita pentru specialitatile de carne la gratar si rotisor, si, mai ales specialitatile la gratar din Leskovac.
Prima mea experienta culinara, autentic sarbeasca a fost intr-o banala “kafana” de tranzit, de la marginea Belgradului, unde ne-am oprit pentru o singura seara. Avea sa ridice din prima stacheta la superlativ si sa ma faca sa ma indragostesc iremediabil de pljeskavica si čorba de miel.
Porc, vita, pui, vitel, sloganul este: niciun fel principal fara carne in bucataria sarbeasca! Din seria testate personal iti recomand sa nu ratezi preparatele la gratar, printre care si pljeskavica despre care va povesteam putin mai devreme, Karađorđeva, goulash, đuveč – care este un fel de tocanita, moussaka, mućkalica –un mix de diferite tipuri de carne si legume, čvarci sau jumari si neaparat, deserturile: burek, baklava, kadaif sau knedle sa Sljivama -galustele cu prune. Mesele sarbesti debuteaza neaparat cu un pahar de rakia. Naturala 100%, cu alcool de 45-50%, rakia este bautura nationala servita la orice masa, la nunti, la evenimente speciale, in orice restaurant sau bar. Sarbii o apreciaza si stiu sa o promoveze extrem de bine, asa ca poti fi sigur ca nu vei scapa fara sa gusti macar.
Ma bazez insa pe sfaturile expertilor intr-un top 3 al kafana-lelor din Belgrad unde mancarea sarbeasca are un gust autentic: Zlatno Burence, cafeneaua Korcagin si Dva Jelena. Daca vrei sa citesti mai multe despre ele le gasesti chiar aici.
Monica Dona
