Normele de sănătate și securitate în muncă (SSM) impun angajatorilor evaluarea riscurilor la locul de muncă, printre care, adesea, și nivelul de expunere la zgomot, care poate avea efecte negative nu doar asupra auzului, ci și asupra sănătății psihice sau fizice a lucrătorului. Aceasta poate fi cauzată de mașini, utilaje, echipamente sau alte surse de zgomot puternic și poate fi prezentă uneori chiar și în baruri sau restaurante.
Ce impact poate avea expunerea la zgomot asupra angajaților?
Expunerea la zgomot poate conduce la diverse consecințe negative, precum deteriorarea auzului, perturbarea somnului, creșterea nivelului de stres și afectarea concentrării și performanței la locul de muncă. Angajatorul poartă responsabilitatea de a anticipa și de a preveni aceste impacturi dăunătoare, asigurând protecția angajaților împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot.
Care sunt, în mare, obligațiile angajatorilor în aceste privințe:
Stabilite acum 17 ani, normele privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot se aplică tuturor activităților în care lucrătorii sunt sau este posibil să fie expuși, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot.
Așa cum precizam anterior, prin zgomot înțelegem un sunet puternic sau deranjant, periculos prin intensitate și durata expunerii care, pe termen lung, poate avea ca efect pierderea auzului, perturbări psihologice sau probleme fiziologice.
”Zgomotul produs de echipamentele de lucru se manifestă în majoritatea sectoarelor de activitate – nu numai pe șantierele de construcții, dar și în agricultură, transporturi sau comunicații. De asemenea, zgomotul poate constitui o problemă și în cazurile în care activitatea presupune prezența mai multor lucrători în același loc sau unde comunicarea verbală are un rol important, precum în domeniile educației și sănătății sau în sectorul serviciilor (baruri, restaurante, etc.) şi poate prezenta un risc mare de accidentare deoarece îi poate împiedica pe lucrători să audă şi/sau să înţeleagă corect comunicarea şi semnalizarea la locul de muncă sau în trafic.” în acord cu un comunica remis de ITM Caraș Severin.
HG nr. 493/2006 stabilește parametrii utilizați ca predictorii de risc, precum și valorile limită de expunere și valorile de expunere la zgomot de la care se declanșează acțiunea angajatorului privind sănătatea și protecția sănătății lucrătorilor.
Valorile limită de expunere
Totodată, în baza Legii nr. 319/2006, angajatorii sunt obligați să evalueze riscurilor la locul de muncă, inclusiv în ceea ce privește nivelul de zgomot la care sunt expuși lucrătorii. Dacă se constată expuneri la zgomot peste valorile limită, angajatorii trebuie să ia măsuri de reducere a expunerii sub aceste valori și să identifice cauzele expunerii excesive. Valorile limită de expunere sunt:
- Valori limită de expunere: 87 decibeli;
- Valori de expunere superioare: 85 decibeli – lucrătorii trebuie să utilizeze mijloacele individuale de protecție auditivă;
- Valori de expunere individuală: 80 decibeli – angajatorul trebuie să pună la dispoziția lucrătorilor mijloace individuale de protecție auditivă, subliniază ITM Caraș Severin.
- Evaluarea de risc și măsurătorile trebuie efectuate printr-un serviciu competent la intervale regulate, potrivit HG 493/2006, iar datele rezultate trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită consultarea lor la o dată ulterioară.
Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie să fie eliminate la sursă sau trebuie reduse la minimum, ținând seama de progresul tehnic și de existența măsurilor de control al riscului la sursă. Pe lângă principiile generale de prevenire prevăzute de Legea SSM, angajatorilor li se indică să ia în considerare ce alte metode de lucru pot fi utilizate pentru a reduce expunerea la zgomot, precum proiectarea și amplasarea locurilor de muncă și a posturilor de lucru, stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru, și altele.
Totuși, reducerea sau eliminarea completă a expunerii la zgomot nu este posibilă întotdeauna. Atunci când riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, angajatorul trebuie să pună la dispoziție angajaților mijloace de protecție auditivă, precum antifoane interne sau externe.
”Angajatorii au obligaţia de a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor împotriva tuturor riscurilor legate de zgomot la locul de muncă prin efectuarea evaluării de risc, inclusiv măsurarea nivelului de zgomot, iar lipsa acestei evaluări constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.”, avertizează ITM Caraș Severin.
Photo credit shutterstock.com
