Standardele profesionale definesc cerințele de competență, cunoștințele și abilitățile necesare pentru desfășurarea unei profesii. Spre deosebire de standardele ocupaționale, care reglementează o ocupație specifică, standardele profesionale stabilesc principiile și normele generale pentru o întreagă profesie, contribuind la menținerea unui nivel ridicat de calitate și performanță pe piața muncii.
Importanța standardelor profesionale în formarea continuă
📌 Corelarea cererii și ofertei de competențe – Un sistem de standarde profesionale bine definit ajută la reducerea discrepanțelor dintre cerințele angajatorilor și abilitățile forței de muncă.
📌 Adaptarea la schimbările tehnologice – Într-o economie dinamică, standardele profesionale asigură că lucrătorii își dezvoltă competențele pentru a rămâne relevanți.
📌 Îmbunătățirea calității serviciilor și produselor – Profesiile reglementate prin standarde contribuie la creșterea calității și la protejarea intereselor consumatorilor.
📌 Recunoașterea competențelor la nivel național și internațional – Standardele facilitează mobilitatea lucrătorilor și recunoașterea calificărilor în alte țări.
Probleme în actualizarea standardelor profesionale
În România, standardele profesionale nu sunt actualizate cu frecvența necesară, iar acest lucru generează mai multe probleme:
- Formarea profesională insuficientă – Mulți angajatori, în special IMM-urile, privesc formarea profesională ca pe o cerință formală, fără a-i acorda importanța reală.
- Lipsa actorilor implicați în actualizarea standardelor – Procesul de revizuire este lent, iar colaborarea dintre stat, educație și sectorul privat este limitată.
- Arhivarea standardelor ocupaționale – Începând cu 2025, peste 100 de standarde au fost deja arhivate, ceea ce înseamnă că furnizorii de formare nu mai pot susține cursuri pentru anumite ocupații, inclusiv asistent maternal profesionist, însoțitor de bord sau copywriter.
- Participarea scăzută la educația continuă – Doar 12,3% dintre adulții români au participat la un program de formare profesională în ultima lună, sub media UE de 18,8%.
Strategii și soluții pentru îmbunătățirea standardelor profesionale
Pentru a preveni declinul unor profesii și a asigura competitivitatea pieței muncii, România a adoptat două strategii principale:
✅ Strategia Națională pentru Formarea Adulților 2024 – 2027 – Vizează creșterea participării la formare și îmbunătățirea calității educației pentru adulți.
✅ Strategia Națională pentru Educația Continuă a Adulților 2024 – 2030 – Se concentrează pe eliminarea decalajelor de competențe și integrarea formării în structura pieței muncii.
Obligația angajatorilor privind formarea profesională
📢 Codul Muncii prevede obligativitatea formării profesionale:
🔹 Art. 194: Angajatorii trebuie să asigure participarea salariaților la formare profesională:
- O dată la 2 ani, dacă firma are peste 21 de angajați;
- O dată la 3 ani, dacă are sub 21 de angajați.
În realitate, această cerință este respectată în special de companiile mari, în timp ce firmele mici o consideră o formalitate.
Formarea profesională și soluții alternative
📌 Ucenicia la locul de muncă – Legea nr. 279/2005 a fost modificată pentru a stimula ucenicia, oferind firmelor un sprijin financiar de 2.250 lei/lună per ucenic.
📌 Internship-urile – Angajatorii pot primi o primă de 4.586 lei pentru fiecare intern care rămâne angajat cel puțin 24 de luni.
📌 Programe europene pentru dezvoltarea competențelor – Fondurile UE sprijină formarea angajaților pentru adaptarea la piața muncii în schimbare.
Concluzie
Standardele profesionale sunt esențiale pentru un sistem educațional și de formare care să răspundă nevoilor reale ale pieței muncii. Revizuirea constantă, implicarea mediului de afaceri și participarea activă a angajaților în formare sunt cruciale pentru competitivitatea economică. România trebuie să își accelereze reformele pentru a evita o criză a competențelor în viitor.
Sursa foto shutterstock.com
